Scrieri
 


Ţie (1994)
Tărâmul dintre gânduri (1997)
Cânt de Iubire - Song of Love (1999)
Imn Existenţei (2000)
Pelerin (2003)
Cânt de Iubire - Pesma Liubavi (2001)

Peregrino (2004)

Cânt de Iubire - versiune chineza (2006)
Cânt de Iubire - Song of Love - editie revazuta 2007
Cât de aproape... - Lo cerca que estabas (2007)
Unde esti, Timp? (2007)

Poeme - romano-urdu (2008)


Viaţa impersonală (1993)
Introspecţia (1994)
Înţeleptul de la Arunâchala volumul I (1997)
Înţeleptul de la Arunâchala volumul II (1997)

Caosmos. Katharsis nu doar pentru mine (2002)

Introspecţia - poeme (2005)
Frumuseţea Tandreţei (2006)
Harpă de umbră şi lumină (2007)
Viaţa impersonală (revăzută 2007)

Lucrări, Culegeri, Cursuri
Cartea "Zborul. Vis şi destin"
Poezia, pentru mine

Poezii de IOANA GEORGE
Selectii din volumul "VISUL MEU. ZBOR ŞI DESTIN"
cititi selectiile
home > scrieri > înţeleptul II > selecţii

Īnţeleptul de la Arunchala
de SRI RAMANA MAHARSHI
Discipolul: Ce este mentalul?
Maestrul: Tu însuţi trebuie să vezi în ce constă.
D. Este sankalpa vikalpâtmaka?
M. Activitatea concentrată (sankalpa) a cui?
D. Concentrarea atenţiei (sankalpa) nu este însăşi natura mentalului?
M. Concentrarea asupra cui?
D. Asupra obiectelor lumii exterioare.
M. Bine. Este aceea propria ta natură?
D. Este a mentalului meu.
M. Care este atunci propria ta natură?
D. Shuddha chaitanya (Conştiinţa absolută şi pură).
M. Dacă este aşa, atunci de ce te îngrijeşti de sankalpa şi de alte concepte?
D. Pentru că toată lumea admite că mentalul este chanchala şi asthira (înşelător şi schimbător).
M. Se spune că mentalul trebuie să fie introvertit şi cufundat în Sine, că acesta este o disciplină spirituală care necesită timp, pentru că ea nu poate să se desfăşoare decât lent şi că ea trebuie să fie practicată până la capăt, adică până la cufundarea totală în Sine.
D. Aş dori să primesc Graţia (prasad) pentru a reuşi pe această cale.
M. Graţia este întotdeauna cu tine. Tot ceea ce ţi se cere, este să nu te confunzi cu mentalul tău exravertit (lumea exterioară) şi să rămâi liniştit în centrul tău, Sinele. Iată Graţia (prasad)
Swami Lokeshânanda, sannyasin: Mai există prarâbdha pentru cel care a atins starea de Jîvan-mukta?
M. Cine pune această întrebare? Care îi este sursa? Oare cel care întreabă este un Jîvan-mukta?
D. Nu, eu nu sunt încă eliberat (mukta).
M. în aceste condiţii, de ce nu îi laşi unui Jîvan-mukta grija de a-şi pune lui însuşi această întrebare?
D. Dar eu sunt cel interesat de această problemă.
M. Foarte bine. Deci ajnaninul este cel care îşi pune probleme şi nu jnaninul.
D. Dacă cineva respectă doctrina Ajata-vada, conform căreia nu există nimic nou, explicaţiile date de către Sri Bhagavan sunt fără formă. Dar mai sunt acestea valabile din punctul de vedere al altor şcoli?
M. Există trei căi de acces în advaita-vada (non dualism):
1) Doctrina ajata-vada comportă negaţia oricărei manifestări. "Nu există nici distrugere, nici creaţie, nici sclavie, nici cercetare (sadhana), nici dorinţă de eliberare, nici eliberare. Iată adevărul suprem". (Mandukya karika, cap.II, verset 32). Conform acestei doctrine nu există decât starea de Unitate absolută care nu admite nici o discuţie.
2) Doctrina zisă drishti-srishti-vada sau a creaţiei simultane. Iată ilustrarea acestei teorii. Doi prieteni dorm unul lângă altul. Unul dintre ei visează că ei sunt împreună la Benares. La trezire el îi explică celuilalt că ei au fost împreună la Benares. Celălalt neagă. Afirmaţia este adevărată din punctul de vedere al celui dintâi şi negaţia este adevărată din punctul de vedere al celui de al doilea.
3) Srishti-drishti-vada este doctrina creaţiei gradate şi a conştientizării corespunzătoare.
Doctrina Karmei este un postulat care cuprinde trei aspecte: prarâbdha, agami şi sanchita.
Pentru cine există karma (acţiunea) trebuie să existe şi karta (agentul) şi kartritva (funcţia). Dar karmei nu i se poate imputa unui corp de vreme ce acesta este insensibil. Trebuie deci să depindă în mod unic de dehâtma-buddhi, adică de ideea "Eu sunt un corp". Karma subzistă atâta timp cât prevalează această idee. Atunci când dehâtma-buddhi realizează transcenderea, el devine un jnanin. Ajnaninul identifică jnaninul cu un corp fizic, ceea ce jnaninul nu face. Iată de ce ajnaninul persistă în a crede că jnaninul este activ atunci când îi vede corpul acestuia în mişcare, şi iată de ce el întreabă ca şi tine dacă un jnanin mai este afectat de prarâbdha sa.
Scripturile spun că jnâna (cunoaşterea Absolutului) este focul care arde toate karmele (sarva-karmani). Termenul de sarva (în întregime) este interpretat în două moduri: fie înglobând prarâbdha, fie excluzând-o.
Conform primei concepţii, dacă un om având trei soţii moare, nu se poate afirma că numai două dintre ele rămân văduve şi a treia nu. Ele sunt toate trei văduve. La fel se întâmplă pentru prarâbdha, agami şi sanchita. Atunci când karta dispare, nici unul dintre cele trei aspecte nu mai poate subzista; ele dispar toate trei.
A doua concepţie de sarva este dată doar pentru satisfacerea cercetătorului. Se spune că jnâna (cunoaşterea) distruge toate karmele în afară de prarâbdha. Corpul trebuie să continue să îndeplinească funcţiile pentru care el a luat în mod necesar naş-tere. Aceasta este prarâbdha. Din punct de vedere al jnaninului, doar Sinele poate lua diferite aspecte. Nu mai există corp fizic sau karma care să fie separată de Sine. Se ajunge până acolo încât nici o acţiune nu îl mai afectează.
D. Într-adevăr? Jnaninul nu mai încearcă sentimentul de Eu (dehâtma-buddhi), identificat cu corpul său? Dacă Sri Bhagavan este înţepat de o insectă, nu încearcă nici o senzaţie?
M. Senzaţia este prezentă ca şi dehâtma-buddhi. Aceasta din urmă este comună jnaninului ca şi ajnaninului cu diferenţa că ajnaninul gândeşte dehaiva âtma (doar corpul meu este eu-însumi) în timp ce jnaninul realizează că totul purcede din Sine (atmâyâm sarvam) adică totul este Brahman (sarvam khalvidam Brahma). Dacă încerci o durere, nu-i da atenţie. Ea face de aseme-nea parte din Sine. Sinele este purna (plenitudinea absolută).
Cât priveşte activităţile unui jnanin, acestea nu sunt denu-mite astfel tocmai pentru că nu produc efect karmic. în general, activităţile diverse se încadrează în individual sub formă de predispoziţii (samskaras). Această înregistrare se efectuează atâta timp cât mentalul rămâne fertil, ca în cazul ajnaninului. în cazul jnaninului, se presupune existenţa mentalului său, fiindcă în principiu el a realizat deja transcenderea acestuia. Din cauza activităţii sale aparente suntem tentaţi să atribuim jnaninului un mental, dar acest mental nu mai este fertil ca al ajnaninului. De unde expresia că mentalul unui jnanin este Brahman. Brahman nu este, în mod sigur, nimic altceva decât starea de spirit, menta-lul jnaninului. Reziduurile (vâsanas) nu mai rodesc în acest sol devenit steril.
Totuşi, pentru că se presupune în el prezenţa unei prarâbdha, trebuie admisă de asemenea şi prezenţa vasanelor. Dacă acestea ar exista, nu ar fi prezente decât pentru a te bucura de ele (bhoga-hetu), adică activitatea oferă un rezultat dublu: unul constă în a te bucura de plăcerea pe care o dă savoarea lor, şi altul lasă amprenta mentală sub forma de predispoziţii (samskaras) care se vor manifesta la rândul lor în cursul naşterilor ulterioare. Dar cum mentalul jnaninului nu mai este fertil, seminţele karmei, predispoziţiile (samskaras), nu mai pot germina în el. în consecinţă, vasanele (activităţile) sale îşi epuizează energia doar în satisfacţia plăcerii (bhogahetu karma). în realitate, această karma este o concepţie din punct de vedere al unui ajnanin. De fapt, jnaninul nu mai are activităţi; el nu mai consideră corpul său ca fiind separat de Sine. Pentru el nu mai există nici eliberare (mukti), nici servitute (banda). El este dincolo de acestea. La fel, el nu mai este vreodată determinat de vreo karma. Pentru el nu mai există nici Jîvan-mukta nici videha-mukta.
D. Din toate acestea, reiese că jnaninul, de vreme ce s-a debarasat de toate vasanele sale, este cel mai bun dintre oameni, şi că ar trebui să rămână inactiv, ca o stâncă sau un bloc de piatră?
M. Nu. Nu neapărat. Vasanele nu îl mai fac să reacţioneze. A rămâne ca o piatră sau ca o stâncă nu este în sine o servitute datorată unei vâsana? Starea sa vertabilă este cea de sahaja. Tendinţele bune (suvâsana), ca şi cele rele (kuvâsana) sunt coexistente. Unele nu pot exista fără celelalte. Se poate ca o categorie să predomine asupra celeilalte. Dar tendinţele bune, în cazul în care ele predomină, trebuie să fie în final anihilate prin Conştiinţa transcedentală (jnâna)...
(Relativ la un copil minune). Impresiile latente ale naşterilor sale anterioare (purva jnâna samkaras) sunt încă puternice în el.
D. Cum este cu putinţă ca el să fie în stare să citeze nume de sfinţi bine cunoscute din trecut? Vasanele lui sunt doar în stare de germene?
M. Da. Samskarele sunt cunoştinţe dobândite şi conservate. Ele se manifestă atunci când se prezintă împrejurări favorabile. Cel ce este dotat cu samskare puternice înţelege lucrurile atunci când i se prezintă, mult mai repede decât cel ale cărui samskare sunt slabe sau inexistente.
D. Este cazul inventatorilor?
M. "Nu există nimic nou sub soare". Ceea ce noi numim descoperiri sau invenţii, sunt doar "redescoperiri" efectuate de oameni competenţi ale căror samskare sunt puternice într-un domeniu sau altul.
D. Este cazul lui Newton, al lui Einstein?
M. Sigur. Fără nici o îndoială. Dar samskara, chiar foarte puternică, nu se manifestă atâta timp cât mentalul nu este calm şi liniştit. Fiecare ştie din experienţă că eforturile de a-ţi aminti ceva eşuează adesea când mentalul se tulbură, în timp ce atunci când mentalul este calm şi liniştit, se produc străfulgerări. Liniştea mentală este indispensabilă, chiar atunci când doreşti să-ţi aminteşti trecutul. Aşa numitul geniu este un om care a lucrat intens în încarnările sale anterioare şi care a păstrat în rezervă toată ştiinţa pe care a acumulat-o, sub formă de samskare. El se concentrează până în momentul în care este absorbit complet în cercetarea sa. în această pace mentală, ideile subiacente vin la suprafaţă. Aceasta necesită de asemenea un concurs de împrejurări şi de condiţii favorabile.


Copyright © 2003- 2007